Se afișează postările cu eticheta Clocitul oualor de gaina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Clocitul oualor de gaina. Afișați toate postările

luni, 10 octombrie 2011

Probleme legate de clocit si de eclozare

Nu intodeauna lucrurile se petrec intr-un mod atat de "simplu". Unii pui nu reusesc sa iasa din ou, sunt malformati sau au o constitutie slaba, astfel ca nu reusesc sa supravietuiasca in primele minute sau ore de viata. Acest fenomen poate avea mai multe cauze pe care le putem elimina total cu ajutorul incubarii artificiale.

Simptomele individuale si cauzele lor sunt valabile si pentru procesul clocitului natural. In special factorii care isi au cauza in timpul dinaintea clocitului trebuie mentionati aici: hranirea si intretinerea deficitara a genitorilor, depozitarea inadecvata a oualor. Este important ca ouale pentru clocit repartizate unei singure closti sa nu fie exagerat de multe. Cu cat mai putine, cu atat mai bine. Comportamentul clostii in perioada clocitului este hotarator, pentru succesul clocitului. Este bine ca gaina sa cloceasca intr-un mediu linistit, conditiile climatice sa fie mentinute constante si sa fie o hrana buna, suficienta si apa proaspata.

CLOSTILE NEPOTRIVITE

Adeseori este foarte dificil sa gasesti pasarile potrivite pentru clocitul natural, dar se si poate, pe vreme buna, sa existe in adapost mai multe gaini aflate in dispozitia de a deveni closti.

Aceasta inseamna, pentru noi, mai putine oua si mai multa agitatie in cadrul cardului. Adeseori, pentru a impiedica gainile sa cloceasca, oamenii le-au aplicat metode destul de chinuitoare. Pasarile erau tinute secunde la rand cu capul in apa rece ca gheata, varate in saci sau tinute zile intregi pe podelele reci sau in sobe incalzite.

O metoda mai umana din vremuri stravechi a fost relatata de K. Romer in anul 1892:
"Acest scop se realizeaza inchizand gaina intr-o cusca sau intr-un cos". Prin inchiderea sau prin izolarea gainilor, in cateva zile acestea isi pierd dispozitia de a mai cloci.

Imbaierea gainilor in apa rece este inutila si duce la imbolnavirea lor. Se recomanda ca gaina sa fie introdusa intr-un castron adanc cu apa si sa fie acoperita cu un strat gros de paie, ceea ce determina gaina sa evite cuibul. Se recomanda izolarea gainilor pentru ca acestea sa nu mai simta dorinta de a cloci.

CAUZELE REZULTATELOR PROASTE ALE ECLOZARII:

1. -Simptome: Ou fara semne de dezvoltare interna.
-Cauze posibile: Prea putini sau prea multi cocosi, stare de dispozitie proasta a cardului, oua prea vechi puse la clocit, oua depozitate la temperaturi prea scazute (lucru valabil si pentru clocitul natural).

2. -Simptome: Oua cu embrionul mort, observat la prima scanare.
-Cauze posibile: Temperatura necesara pentru clocit nu este respectata (este prea mare sau prea scazuta), aerisirea este insuficienta, oscilatiile de temperatura sunt prea mari, intoarcerea necorespunzatoare a oualor (prea rar sau prea des).

3. -Simptome: Oua ciobite cu pui morti.
-Cauze posibile: Umezeala insuficienta, temperaturi prea scazute sau cresteri prea bruste si prea mari de temperatura.

4. -Simptome: Pui lipiciosi sau umezi lipiti de coaja.
-Cauze posibile: Puiul este uscat la eclozare din cauza deficitului de umiditate.

5. -Simptome: Puiul se umezeste si se lipeste de continutul oului.
-Cauze posibile: Clocitul la o temperatura prea scazuta si cu un grad prea mare de umiditate.

6. -Simptome: Pui cu malformatii.
-Cauze posibile: Deficiente ereditare dar si intoarcerea oualor realizata inadecvat sau o temperatura deficitara de incubare.

7. -Simptome: Pui morti cu miros foarte rau.
-Cauze posibile: Infectia cordonului ombilical (din cauza lipsei de igiena a incubatorului)

8. -Simptome: Pui prea mici.
-Cauze posibile: Oua prea mici (lucru valabil si in cazul clocitului natural), temperatura prea mare la incubare si ventilatia insuficienta.

9. -Simptome: Ecclozare timpurie.
-Cauze posibile: Temperatura prea inalta in timpul clocitului.

10.-Simptome: Eclozare intarziata.
-Cauze posibile: Temperatura clocitului prea scazuta.

Pe aceiasi tema: Clocitul oualor de gaina

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Clocitul oualor de gaina

Oul bun pentru clocit

Esentiala pentru succesul clocitului este starea interioara si exterioara a oului. Un alt detaliu important:daca sunt destule gaini in card. Din experienta, s-a constatat ca, in cazul raselor grele, este bine sa fie 10 gaini la un cocos iar in cazul raselor usoare 15 gaini. Trebuie sa incercam sa pastram gainile tinere si vioaie care au pana la varsta de doi ani - tot ce depaseste aceasta varsta trebuie sa ia drumul oalei de gatit. Alti factori care privesc calitatea oului pentru clocit, importanti atat pentu gaina cat si pentru cocos sunt calitatea hranei si apei, un climat echilibrat in adapost, o iluminare corespunzatoare, fecundarea si depozitarea adecvata a oualelor pentru clocit si pastrarea cu grija a oualor de o mare insemnatate pentru perpetuarea rasei.

Alegerea si depozitarea oualor pentru clocit

In cazul gainilor dintr-o rasa medie, oul bun pentru clocit ar trebui sa cantareasca circa 50 pana la 60 de grame, sa fie curat, absolut nevatamat si nu mai vechi de 14 zile. Trebuie sa fie depozitat pe tablii de lemn sau de metal la o temperatura de 12-14 grade C si la un nivel de umiditate de circa 75% intr-un spatiu bine aerisit. 

Incubatorul

Propriul incubator ne ofera ocazia de a putea observa indeaproape procesul de incubare ca si in cazul clocitului natural.

In functie de marimea si felul constructiei, capacitatea acestor mici incubatoare este diferita. De regula, se recomanda ca aparatul sa nu fie folosit la toata capacitatea. Ouale fecundate se pun la clocit in aceeasi zi si data se va nota.

Intoarcerea oualor

Incubatoarele mai si performante dispun, pe langa reglarea temperaturii, a umiditatii si oxigenarii si de intoarcere automata. In cazul aparatelor de mici dimensiuni, aceasta operatiune trebuie facuta cu mana.

Este suficient ca ouale sa fie intoarse de trei-patru ori pe zi. In orice caz, trebuie sa avem mare grija si sa intoarcem cu multa atentie ouale cu 1/3 pana la 1 in jurul axei, pentru ca embrionul sa nu se lipeasca de coaja. In acest scop se recomanda sa insemnam ouale cu un creion, pentru a sti de pe ce parte am inceput sa le intoarcem. Fazele critice sunt intre cea de-a treia si cea de-a cincea, cand se formeaza sistemul respirator si incepe schimbul de substante prin prelucrarea albusului si grasimii, precum si intre ziua 18 si ziua 20 cand se realizeaza respiratia prin plamani. Incepand de acum, puii produc din ce in ce mai multa caldura. Pentru a evita supraincalzirea si eventualele urmari ale acesteia, trebuie sa scadem temperatura cu circa 1 grad.

Iintoarcerea oualor se efectueaza din a 4 zi pana in ziua 18. Primele 3 zile si ultimele 3 zile nu se intorc. Din ziua 19 doar verificati daca a inceput eclozarea.